Ita Eng Spa Fra Ger

U Penziere (1)


♦ Pasquale Di Lena 
(Cliccare sulle parole in carattere blu)
Chi è - Who's who
PREFAZIONE
Prefazione
La letteratura italiana, ci ha ricordato Gianfranco Contini, è l'unica grande letteratura nazionale per la quale il dialetto è una parte integrante ed ineliminabile. Questa profonda verità, troppo spesso dimenticata in passato, od offuscata dal persistente pregiudizio del dialetto come strumento espressivo inadeguato ed "inferiore", si è venuta affermando con indiscutibile perentorietà negli ultimi decenni, grazie a una rigogliosa fioritura di poesia in dialetto, che rappresenta senza dubbio uno dei fenomeni più importanti e caratterizzanti della letteratura italiana del secondo Novecento, e che ha rimesso in discussione il concetto stesso di letteratura dialettale, poggiando anche su un proliferarsi senza precedenti di convegni, di studi, di dibattiti, di libri, di riviste specializzate, di interviste, di rivelazioni. Per la prima volta nella storia letteraria italiana la poesia dialettale, ormai completamente legittimata dalla critica, riesce a competere direttamente con la poesia in lingua, aprendosi varchi sempre più ragguardevoli nella grande editoria e soprattutto nell'attenzione del pubblico di lettori e di critici, e scoprendosi nel contempo depositaria di ricche tematiche private collettive, che vanno oltre i fenomeni strettamente letterari, e riguardano l'antropologia, la psicolinguistica, la psicologia, la sociologia, la semiotica.
I motivi per cui tanti poeti italiani si rivolgono al dialetto piuttosto che all'italiano come mezzo espressivo sono molteplici, e le implicazioni di tale scelta - letterarie, psicologiche, politiche, esistenziali, antropologiche - sono di lunga portata ed hanno radici profonde: la recente poesia dialettale fa parte di una reazione più vasta all'effetto alienante della società postindustriale, il che ha significato la riabilitazione della storia e memoria etniche, il recupero delle radici personali, della storia personale, che il linguaggio impersonale dei mass media non può né riconoscere né trascrivere. Questo significa anche il recupero del proprio luogo nativo, il luogo d'origine, come alternativa ad una realtà monotona, omologante, priva di significato.
La poesia di Pasquale Di Lena, moderna, spregiudicata, insieme ironica e moralmente impegnata, si colloca nel solco di una notevole tradizione dialettale molisana, certamente in grado di reggere bene il confronto, a livello nazionale, con altre tradizioni regionali.
The poems of Pasquale Di Lena
In inglese
Le poesie di Pasquale Di Lena
In italiano
U PENZIERE

U penziere
U penziere che ne vù penza to the
è na mósche
che te fa s'cattà
T'èggire èttuórne
ze póse ngòpp'a frónde
èrréte u cuólle
chiù a chiecce
chiù devènde nu taluórne
Rezzeianne sèmbe chiù fòrte
te piombe dà prime dend'é n'uocchie.
dapù dend'e na récchie
e cuande a cierche d'ècchiapparle
fi fetécchie
Te s'caffiéie sule sule
cóme nu baccalá
pe na mósche
che continue e velà.
Traduzione in italiano   (Cliccare sulle parole in carattere blu)
1983


NU IUORNE
Nu iuorne
Nu iuorne che è nu iuorne?
Nu cuarte d'òre de tant'a cuarte d'òre
na notte che z'è misse dermi
o nu cante de galle che fa chicchirichi?
dle-doo?
E' niente de frónde e tand'a iuorne
è tande de frond'e nu memènte
E' na resate fatte é scuarciagòle
n'affacciate de sòle Nu iuorne è pure a notte
nu cumele de penziere e sentemènte
E' nu file che ze tèsse
fatte de recuorde é de speranze
devèrse per chi u vó cagna
da chi pènze sule a panze
 Nu iuorne è pure a nòtte
che t'èbbitue e s'tà ca morte.
1983
Traduzione in italiano    (Cliccare sulle parole in carattere blu)

BBELLE

Bbèlle
l'uocchie che z'èssemijene u mare
na vocca cueralline
u nase che z'èrricce cuande rire
Bbèlle
come paróle che te è chiù care
a luce du matetine
i penziere che passene pu córe
a nnammerate che te mire
Na farfalle
che vèle e ze póse
z'éccoppie e ze lasse
Na róse
che spónte da na fratte de ruve
e fa despiette u sòle
Nu cardille
nascuos'te ngoppe nu rame
che cante e squarciagole
Nu peccióne
che te (g) uàrde che n'uocchie sule
mpettänne u piette
Nu pelidre
che corre scavecèie
pe nen ze fa chiappà
Nu file de ièrve
che ze chièghe e ogne viente
ma sule u sòle u pó secca.
Traduzione in italiano   (Cliccare sulle parole in carattere blu)
1985 

A VITE
A vite
A vite! Ögne memènte è nu penziere!
Farse capi
petè magnà
mparà e càmmenà
sentirse meri
canósce e ll'àte
E s' tà nguólle
pa paure
de pèrde mamme é u padre
A paure de sbajà
a cólpe de iecuà.
Senti i prime võje
cóme de na mèle da còje
U córe che sbatte
a paure de èsse matte
A ses'temazione
a revelezione
Nu munne viecchie
fatte da ll'àte
S'ta ensieme i fije
A vòje d'èrrevà
a respensabeletà
(G)uardà u passate
vedérse sule
Nen capi
sentirse meri the
A mòrte sèmpe èrret'a pòrte
sóne u campaniélle
e te fa sbeguetti
p'ècchempagnarte
pu ries'te da vite
senza s'trazie
se te li fatte amiche.
Traduzione in italiano    (Cliccare sulle parole in carattere blu)  

UMBRIACHE

Umbriache
Une che té a pèlle
ze recanosce da lendane
camine ca còcce ècceccuate
i vracce n'eccòne èllargate
i còsse mézze scacchiate
A viie pe isse è sèmpe s' torte
sbattenne da na parte e n'ate
Te cride ca cade ma nen cade
Ogne tante aveze a còcce pe l'àrie
cóme pe recchiappà u 'hiate
E' n'óme sule
che z'à fatte amiche u becchiere
pe levarse da còcce i penziere
Eppene t'encontre ze métte e parlà
prime zitte zitte, pù e vòce avete
facenne ènnanz'érréte
che nu trascurse che ze repéte.
Traduzione in italiano    (Cliccare sulle parole in carattere blu)    
1978

U SOLE E A LUNE
U sole e a lune
Nze ne pó chíù
de cues'ta temperature
che na mane ècchiappe u sole
e che n'ate a lune
pe metterle une de front'é ll'ate
é facce é facce é sule é sule
U prime devende èllabbarite
e a seconde ze fa rósce
I sènte tremà
a classeche tremarèlle
de chi na fatte na cósa bbèlle
I vvecine sèmbe de chiù
pe èbbetuarle e guardarse nell'uocchie
e chille, n'entramiente z'ènnùsene,
i chiudene
Ellòre nge vèghe chiù
i ppicceche nase e nase
e lóre subbete ze ne èpprefittene
pe darse nu vasce.
Nge s'tà vèrse de speccecarle
S'tracche e s'trutte m'èrrenne
de fronde e chis'ti duie facce beiate
retrevanneme che na mana calle
e n'ata jelate.
Traduzione in italiano    (Cliccare sulle parole in carattere blu) 
1978

IIE VELÉSSE DEVENDA SINECHE

Iie velésse devendà sineche
Iie velésse devendà sineche
pe fà nu menemènte é u puorche
Scine é u puorche
l'anemale che sacrifeche a vita siie
pe fà campà i cres'tiane
U puorche ne canósce a vecchiaie
pecché campe sci o no n'anne
nen té u tiempe d'èttaccarse
u padròne
pecché da nu memènte e n'ate
quis'te u fa fóre
Nen spreche niente.
pecché magne tutte e tutte rènne
sfamanne a fame
E' n'anemale sante
che sa sule dà
A nzogne, u larde,
a ventresche,
a nnòie,
a savecicce, u vreccuelare,
a spalle, u presutte, u salame
a sepresciate, i setele, a ventrecine
u sanguenacce, u magnarine.
Té sfamave e mèntre té sfamave
te recreiave
Ieve u re da case
prime e dòpe c'avève campate
ècche pecché da ogne parte
ce velésse
nu menemènte
ca còde érreceleiate
a vócche póche póche raperte
cu musse avezate
cóme e cuande cu rurù, rurù
te velève dice
scine tu, tu, proprie tu.
Traduzione in italiano    (Cliccare sulle parole in carattere blu) 
1978

U PAESE MIIE
U paese miie
U paese miie
è dénd'è nu fuosse
ngòppe nu punie de tèrre
tande da sembrà nu bas'temènte
Ettuórne u Monte, u Mentaròne e Mont'Arcane
tenute rapierte da u Vallone da Tèrre
che z'éncontre cu Befèrne
Tutt'a nature è chiène de dolcezze
cóme u sanghe di ggènte c
he té origene èssaie lentane.
cóme u verde di uelive
che (g) uardene i Triemete, u mare.
U larenese senza uelive
è nu crestiane tris'te
chiine de recuorde e de nes'talgie.
U paèse miie
da 'ngoppe u ponte e capaballe
da i Caselle a Seleciate,
d'a bbeverature e sotte u carcere,
via Cluenzie, a Chiazze, via Leione
dove u suonne nen té penziere
u cellucce nen cante pe isse
ma pe farse senti;
ogne piatte z'èccónce che l'uòie de uelive
e ce s'tà èncòre u ciucce che raje.
Dove ogni ruoie té nu 'hiate devèrse
cóme u penziere di ggènte.
Recchezze antiche nascòs' te
avete che nen so sfrettate
o so repòs'te.
U Paèse miie
dove u calle e u fridde
so frutte de s'taggiòne
cóme a vòrie e u faunie,
sémbre nu uaiò dend'a culle,
nazzecheiate da uelive e cagge,
cèrcuele, ficuere e cacche ulme.
Traduzione in italiano    (Cliccare sulle parole in carattere blu)

CHI CE CAPISCE E' BRAVE
Chi ce capisce è brave
Capi pe nen capi
nen capi pe capi
capi da nen capi
nen capi de capi.
Capi
nen capi
fa finte de capi
o de nen capi
Cóme u pazze che nen vo i na guerre
o u surde che ne è surde.
Ma cuand'a pazze e cuand'a surde
in cuis't' u munne de furbe
dove chi ce capisce è brave!
Traduzione in italiano    (Cliccare sulle parole in carattere blu)

U VES'TITE
Dénd'é nu ves'tite
une ce pó s'ta s'tritte
come pure ce pó s'ta larghe.
Comuncue nen è ditte
ca une 'nce pó s'ta.
Se è s'tritte trattiene u 'hiate,
se è larghe èbbuotte.
T'id'a dattà
pe fartele i é penniélle,
se no: o te calene i vrache
o te ze rómpe u fennielle.
Traduzione in italiano     (Cliccare sulle parole in carattere blu)

DENT'E NU SUONNE
Cóm'é dénd'e nu suonne
t'eie vis'te cuill'atu juorne.
Cuerrive vèrse de me
che l'uocchie che te rerèvene,
a faccia rosce de cuententezze,
i capille sciuovete pertate da u viente.
Sembrive nu pelidre senza cavezze.
Iie ferme come e nu sceme
te (g)uardave e nen capève
mentre cuerrive chi vràcce spalancate
e u córe tesbattève.
Cuerrive, cuerrive, cuerrive
senz'èrrevà maie.
Iie s'tanghe de spettà eie ditte:
è mèeie che me ne vaie.
Traduzione in italiano    (Cliccare sulle parole in carattere blu)

MBACCE U FECUELARE

Véramènte ce pènze spésse a vecchiaie,
nu sacce se facce buone o male,
nu fatte però è cèrte c'a vecchiaie
ce s'tà è nu fatte normale.
Chi pó sapé se une campe o móre
a morte ne tozzele, éntre e zitte
comunque ognune spère che dure u córe
e ze prepare a morte che tant'a zempitte.
Ma a a uesanze de uoie ne è cuesci,
ognune spare tutt'i cartucce che té
tante dice des' tine miie è meri,
èllòre è mèeie e campà nu memente da re.
Inzomme ce s'eccuentènte de na bbèll'a lampe
che nen sule ne fa fuoche e nte rescalle,
ma te bruce, te cèche l'uocchie e t'èvvampe
cu fridde che tòie u pos'te du calle.
Cèrte ne è facele preparà nu bbèlle fecuelare:
prime u ciuochele, pu lène, céppe e ceppetèlle.
Se chemènz'é peià pe s'tetarze è cosa rare.
Vide a lampe, siente u calle, tutt'è cosa bbelle.
Cuande fenisce a lampe ne fenisce u fuoche,
u ciuochele è devendate nu tezzòne
che ogne tante zé sfotte cu 'hie'hhiafuoche.
Sott'a cenere remane sèmpe nu carevòne.
Ettuórne e u fuoche canusce u passate
prepriere u demane,
èmpiere é des'tingue u póche da u ssaie,
caccóse sempe fi, ne s'ti chi mane 'n mane,
capisce ca 'nce s'tà sule uoie ma pur'a vecchiaie.
Traduzione in italiano    (Cliccare sulle parole in carattere blu)

A CASETTE DE RÈNE

Da uaiò nu mare
fabbrecave i casette ca rène
e ce mettève tutt'a passiòne.
Mi guardave e mi reguardave
 e me sentève veramente brave.
Chiù de na võte ce ggerave èttuórne
 pe vedé se mancave caccóse:
na porte, na fenes'tre o na veiarèlle.
Ntramiente cagnavene chelòre
pe l'accue che seccàve
e chiane e chiane, pu viente,
caccóse ze ne iave.
Prime cuerrève pe mette na pèzze
ma vedève ca tutte ze frantemave,
èllòre i dave nu cavece e i zampeiave.
M'èscèvene i lacreme pa raie
e tutte sentève cóme nu brutte uaie.
Facènneme gruosse iie capite
ca pe na case ce vònne i fondamènte
se na vu vedé spari dénd'e nu memènte,
fegurete se pu cos'trui 'ngòppe a rène
dove ogne cose dure eppène eppène.
Traduzione in italiano    (Cliccare sulle parole in carattere blu)

A CEVETTE

Da uaiò m'avèvene emparate e tené paure (fra tant'a paure)
da cevette, cielle de maleaugurie.
"Chi u sà pe chi cante"
decèvene i femmene facènnese a cròce.
Ieve padrone da notte e se cantave o chiagneve,
nesciune u sapève.
Dend' i case chiine de fiie
i desgrazie nen mancavene maie:
meserie, fame, pa grazie de Diie,
mó nu muorte, mo na malatie,
mó na desgrazie 'ngòpp'a fatiie,
mó na famiie emmiezz'a viie.
A cólpe sèmpe du cielle de maleaugurie
che ne sbajave maie,
dò uardave cueiève.
I ggènte chiagnèvene, z'èsceppavene i capille,
èlleccuavene e pù rechemenzavene.
Munne sèmp'èguale pi speranze
che n'èrrevavene maie nciele
pe colpe da cevette che cantave.
Traduzione in italiano    (Cliccare sulle parole in carattere blu)

NOTTE D'ES'TATE
'Nchill'i poche ore ca notte d'es'tate té
me piace esci emmiezz'a viie
pe resperà na veccate d'aria fresche
pe senti u paese dermi u suonne antiche,
dove chiuove e grille ze responnene
e tiempe, ca cevette che cante,
a gatte che miauelèie, u cane ch'èbbaie.
Parle da sule u mbriache che cerche chempagnie.
Da i fenes'tre rapèrte ze sènte ngrefeleià,
na canala d'accue fa senti a proprie allegrie,
a campane sone i cuarte d'òre che passene.
Dend'e na vie ogni passe che fi rentróne.
L'arie è ferme, fa calle e 'nze po s'tà,
eccuesci che duie passe èrrive ngòppe u Ponte
dove ze sènte n'eccòne de frische pu ventecielle
che spire nzieme e nu profume de campagne.
Té nu sènze a vite pure cuande dorme
cu repóse che sèrve pe recchiappa i forze,
che nu suonne che fi e te fa campà
che nu penziere leggiere pe tant'a cóse
cóme e cuelle, bbèlle, de nu vasce e Annaróse.
Traduzione in italiano    (Cliccare sulle parole in carattere blu)

A MAMME

Hi capite fiia miie?
T'ida mparà e rezelà a case,
fa a menes' tre
métte i punte,
lavà e s'terà i panne,
e fa a spesa e sparagnà.
Sapé chi so i fiie
cuande so gruosse e cuande
so peccerille,
u verse pe fa cuentiente l'óme
sèmpe chiine de penziére,
de preoccupazione,
s'tanche e muorte de fatiie
dent'a case recèrche
repóse e cuenselazione.
Prime che mè scòrde,
èssaie mportante è sapé sceie i fóie.
Cuande vu parlà sientem'è me: cante,
se vu esse ditte ca si na brava fiie,
na bbona moie, na santa mamma,
cuelle che se dice na femmene
scine, proprie na femmene
na femmene d'óre,
na femmene.
Traduzione in italiano    (Cliccare sulle parole in carattere blu)

A FIIE
Maa...maaaa!
Che té nze pó chiù campà,
a s'tessa s'torie notte e juorne
bì, bí bà, bà:
nu chiuove, nu taluorne.
Si s'tate sèrve tu
e vu fa sèrve pur'e me.
Sèmpe cu mandazine ènnanze,
ca còcce èmmeccate,
maie na paróle, zitte
ngenecchiat'ennanz'e ll'óme.
Chiagne lacreme zitte
pront'e dice ca sci
e perdenà e cuenselà,
senza penziere né delure,
ca s'tanchezze come cuententezze
pe retrevarme vècchie e s'tracche
senza sapé pecché eie campate.
No mamme, no,
ne è cóse, scuordetele,
pecché ce s'tonghe pure iie
e pure iie vuoie campa
che ll'óme che m'èda respettà.
Traduzione in italiano    (Cliccare sulle parole in carattere blu)

TUTTE ZE IETTE
Chi ce capisce è brave
come ze chiappe na cóse ze lasse,
u penziere com'èrrive passe,
a cue'tanze è na vertù rare.
U prencipie è cagnà 'n continuazióne.
U ves'tite è nuove? ze iette,
eccuisci u frigorifere, u liette,
a machene, a radie, a televisióne
pe èccattarne n'avete
e pu èreiettarle.
A vite è devendate nu mennezzare
dove une èppene trove na chempagniie
jette mamme, padre e chemmare,
senza na necessità, sule pe maniie.
Eccuesci a chempagniie pe n'ata chempagniie,
a mecizie pe n'ata a mecizie,
fiie, frate, sore e chi sia, sia.
Tiempe brutte chis'te
na ver'e proprie maledeziòne
che fanne i persone tris'te
a recerche de na preocchepazione.
A puzza te entre dénde
t'ènnéie a còcce cóme u papagnone
e nesciune cuase chiù sente
prencipie, sentemènte, vecazione.
Chi gode è sule u ngurde
e cuille che frèche e n'ate.
U cecate parle e u surde
e u surde nzegne e u cecate.
Tutt'e duie z'èrraiene
as' temene e Sand'Antonie
nvece de parlà èbbaiene
e chiane, chiane passe pure a voie.
U remèdie è (g)uardà èttuorne
che ll'uocchie spalancate
i recchie es' terate
e veià notte e iuorne
pe nen ternà èrréte ma ì ènnanze
e nen fa dice e tu, u siente
"chi mora mora, chi campa campa"
oppure "chille de na vote ièvene tiempe!"
Ca mennezze ze fa u femiere
cu femiere z'èngrasse a tèrre,
ca tèrra grasse ze fa u pane,
cu pane ze campe senza fame,
senza fame ze magne,
cu penziere ze cresce,
crescènne ze devènde forte
eccuisci niente ze iètte
ma ogni cóse ze use, ze gode
come pure ze sènte.
Senti segnifiche campa
vève senz'a mbriacarse,
chiacchiareià vasciannese,
cantà s'tregnènnese
y senza sapé chi s'tà 'ngòppe e chi sotte
e furie de capelotte.
Firenze 1974
Traduzione in italiano    (Cliccare sulle parole in carattere blu)

SBATTE CÓRE
Eppène te vèghe
me sbatte u córe
cuase nzu crede
ca pó èsse amóre.
E meno male ca pure s'èccellerate
a battute è regolare
come na machene dannate.
Pe mantenerle eccuisci
de sanghe me ce vò na candre
nu mezzitte de venerdi
e de tiempe nu ngannacambre.
Ma cóme! èncòre nen capisce?
Ellòre nen è cóse
eccuesci tutte fenisce
e iie u mette e repóse.
Ma na cóse iia capì:
se u surde è surde
o pecchè nen vò senti
facenne u furbe.
E' surde? Pover'e isse.
E' furbe? Pover'u fesse.
Sbatte córe ca è premavere
ngòppe i titti a rennelelle vòle
u iuorne è calle e fresc'a sère
e tu cante e scuarciagòle.
Traduzione in italiano    (Cliccare sulle parole in carattere blu)

U HIATE DE TANTA GENTE LAE
De vierne fridde
d'es'tate calle
une e 'ngòppe l'ate
miezz'e deiune
sèmp'effamate.
Ettuórne a cemeniere
chi fave o i cice èscecate
ca palette e u'hie'hhiafuoche
sempe e sfótte u tezzone
tic-tic-tac come e nu iuoche.
Ca pegnate che scuaccuareiave
nónneme che raccuentave
e u fuoche che speppeiave.
Ennanze te brecive
front èrrete te ielive.
Gelune, vesciole o vacche,
dend'e u liette fridde
che u moneche nen rescallàve
u lenzuole iacce t'ebbracciave.
e u matòne o a bettije te breciave
L'unech'u calòre u'hiate de tanta gente.
D'ès'tate i porte raperte
a giarra fresche
a còcce pelate, scaveze
ennanz'a porte e chiacchiarià
na chepèrte pe terre
e tant'a voje de resperà.
Traduzione in italiano    (Cliccare sulle parole in carattere blu)

A GALLINE A FETATE

A galline a fetate,
e u galle a cantate
mó ce vó u fatte
une fa na cóse
e cuill'ate ze fa bielle.
Cuande siente iie iie,
pu s'ta secure ca na fetate
e crède che l'uove è u siie.
Sò troppe chille ca cantene
ed è pe cuis'te ca u ciucce raie,
z'èmponte e z'èngazze
e se camine, camenanne
ze fenisce a paje.
Traduzione in italiano    (Cliccare sulle parole in carattere blu)